vb. a se îmbogăți, a se înavuți, (pop.) a se chiaburi. (Un individ care s-a ~.)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. închiaburésc, imperf. 3 sg. închiabureá; conj. prez. 3 sg. și pl. închiabureáscă
s. f., g.-d. art. închiaburírii; pl. închiaburíri