închistez, vb. I. Refl. (Despre unele organisme animale sau vegetale inferioare sau despre unele tumori) A se acoperi cu o membrană sau a se transforma în chist, izolându-se de mediul înconjurător. ♦ Fig. (Despre oameni) A se izola, a se închide în sine. – Din fr. enkyster.
vb., ind. prez. 1 sg. închistéz, 3 sg. și pl. închisteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. închistéze
intranz. 1) (despre unele organisme animale sau vegetale) A se închide într-un chist; a se acoperi cu o membrană. 2) fig. (despre persoane) A se izola de tumultul vieții; a se închide; a se retrage; a se pustnici; a se izola. /<fr. enkyster
vb. I. refl. (Despre unele organisme) A se închide, a se izola într-un chist, într-un țesut special etc. spre a se apăra în anumite împrejurări de mediul înconjurător. ♦ (Fig.) A se izola. [< fr. enkyster].