încolonez, vb. I. Refl. (Despre un grup de oameni, de vehicule) A se așeza în coloană, a forma o coloană (de marș); (despre o persoană, un vehicul) a se încadra, într-o coloană. ♦ Tranz. A așeza, a dispune în coloană. – În + coloană.
vb., ind. prez. 1 sg. încolonéz, 3 sg. și pl. încoloneáză
tranz. A face să se încoloneze. /în + coloană
intranz. 1) A se aranja în coloană. Demonstranții s-au ~at. 2) A se integra într-o coloană. /în + coloană