încrengături, s.f. Diviziune a regnului animal sau a celui vegetal, superioară clasei. – În + creangă + suf. -tură (după fr. embranchement).
s. f., g.-d. art. încrengătúrii; pl. încrengătúri
f. biol. Categorie sistematică inferioară regnului și superioară clasei. [Sil. în-cren-] /în + creangă + suf. ~tură