îndepliniri, s.f. Acțiunea de a îndeplini și rezultatul ei; înfăptuire, executare; realizare. – V. îndeplini.
s. 1. v. executare. 2. împlinire, realizare, satisfacere, (rar) satisfacție. (~ dorinței cuiva.) 3. înfăptuire, realizare, (înv.) realizație. (~ misiunii primite.) 4. v. desfășurare. 5. v. efectuare. 6. aplicare, executare. (~ unei sentințe.)
s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. îndeplinírii; pl. îndepliníri