s.f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robire. [Pr.: -fe-u-] – V. înfeuda.
s. v. aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, supunere.
s. f. (sil. -fe-u-), g.-d. art. înfeudării; pl. înfeudări
s.f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robie. [< înfeuda].