definiția înfurcire definiție dex

înfurcire

găsește rime pentru înfurcire
Cuvinte apropiate: înfurcare, înfurcire

ÎNFURCÍ,

înfúrc, vb. IV. (Rar) 1. Refl. A se bifurca. 2. Refl. recipr. A se certa, a se încăiera. [Var.: înfurcá vb. I] – În + furcă.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia înfurcire

ÎNFURCÍ,

înfúrc, vb. IV. (Rar) 1. Refl. A se bifurca. 2. Refl. recipr. A se certa, a se încăiera. [Var.: înfurcá vb. I] – În + furcă.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia înfurcire

ÎNFURCÍ,

înfúrc, vb. IV. (Rar) 1. Refl. A se bifurca. 2. Refl. recipr. A se certa, a se încăiera. [Var.: înfurcá vb. I] – În + furcă.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia înfurcire

ÎNFURCÍ

vb. v. bifurca.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia înfurcire

ÎNFURCÍ

vb. v. bifurca.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia înfurcire

ÎNFURCÍ

vb. v. bifurca.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia înfurcire

înfurcí

vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfúrc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcéște

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia înfurcire

înfurcí

vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfúrc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcéște

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia înfurcire

înfurcí

vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfúrc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcéște

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia înfurcire

A SE ÎNFURC//Í

pers. 3 se ~éște intranz. pop. 1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca. 2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furca

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia înfurcire

A SE ÎNFURC//Í

pers. 3 se ~éște intranz. pop. 1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca. 2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furca

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia înfurcire

A SE ÎNFURC//Í

pers. 3 se ~éște intranz. pop. 1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca. 2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furca

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia înfurcire
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Contact WebDexCopyright (C) 2004-2025 DEX online (http://dexonline.ro). Informatii despre licenta
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut