Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția îngăduințe definiție dex
îngăduințe
găsește rime pentru
îngăduințe
Cuvinte apropiate:
îngăduință
ÎNGĂDUÍNȚĂ
s.f.
1.
Încuviințare
,
permisiune
,
voie
;
indulgență
,
toleranță
,
îngăduială
,
îngăduire
. ♦
Înțelegere
,
bunăvoință
reciprocă
.
2.
(Fam.,
rar
)
Păsuire
,
răgaz
. –
Îngădui
+ suf.
-ință.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia îngăduințe
ÎNGĂDUÍNȚĂ
s.
1.
v.
încuviințare
.
2.
autorizație
,
permisiune
,
voie
.
(~ de a
face
ceva.)
3.
bunăvoință
,
înțelegere
,
mărinimie
,
milă
, (înv. și pop.)
milostenie
, (înv.)
priință
, (
turcism
înv.)
musaadea
.
(A
demonstrat
multă
~.)
4.
v.
iertare
.
5.
indulgență
,
îngăduire
,
toleranță
, (
rar
)
tolerantism
, (pop.)
îngăduială
, (înv.)
răbdare
.
(
Manifestă
prea
multă
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia îngăduințe
ÎNGĂDUÍNȚĂ
s. v.
amânare
,
înțelegere
,
păsuială
,
păsuire
,
răgaz
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia îngăduințe
Îngăduință
≠
intoleranță
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia îngăduințe
îngăduínță
s. f., g.-d.
art
.
îngăduínței
;
pl.
îngăduínțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia îngăduințe
ÎNGĂDUÍNȚĂ
f.
1)
v.
A
ÎNGĂDUI
și
A SE
ÎNGĂDUI
. 2)
Caracter
îngăduitor
;
indulgență
;
toleranță
. 3)
Atitudine
binevoitoare
;
armonie
. 4)
Răgaz
pentru
îndeplinirea
unei
obligații
;
amânare
. [G.-D.
îngăduinței
] /
a
îngădui
+
suf.
~ință
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia îngăduințe
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK