, înieptéz, vb. I (reg.) 1. a (se) repezi, a (se) împinge, a (se) arunca cu năvală, a (se) aiepta. 2. (refl.) a-și lua avânt. 3. (refl.) a se opinti, a se încerca.
vb. – A arunca, a lansa. Lat. iniectāre (Candrea-Dens., 865; DAR); după Tiktin și Pascu, Beiträge, 17, de la aiepta, cu schimbare de pref. Cuvînt rar, înv.
îniépt, vb. I. (Rar și înv.) Tranz. A arunca, a (a)zvârli. (din lat. iniectare (Candrea-Densușianu; DAR); după Tiktin și Pascu, din aiepta, cu schimbarea prefixului)