înmatriculări, s.f. Acțiunea de a (se) înmatricula; înscriere într-o matricolă. – V. înmatricula.
s. înregistrare, înscriere, (rar) inscripție, (înv.) matriculare, matriculație. (~ unui vehicul.)
s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. înmatriculării; pl. înmatriculări
s.f. Acțiunea de a înmatricula și rezultatul ei; înscriere în matriculă. [< înmatricula].