înrăutățesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face (mai) rău, a (se) agrava. [Pr.: -ră-u-] – În + răutate.
vb. 1. (fig.) a se strica, (fam. fig.) a se zbârli. (Vremea s-a ~.) 2. v. agrava. 3. a (se) agrava, a (se) îngreuia. (Situația infractorului s-a ~.) 4. (fig.) a se deteriora, a (se) înăspri. (Relațiile dintre ei s-au ~.)
≠ a (se) ameliora, a (se) îmbunătăți, a (se) remedia
vb. (sil. -ră-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrăutățésc, imperf. 3 sg. înrăutățeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înrăutățeáscă