însutesc, vb. IV. Tranz. A spori, a mări de o sută de ori; p. ext. a face mult mai mare, mult mai numeros. – În + sută.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însutésc, imperf. 3 sg. însuteá; conj. prez. 3 sg. și pl. însuteáscă
tranz. A face să se însutească. /în + sută