, șantaje, s.n. Constrângere exercitată asupra cuiva prin amenințarea cu divulgarea unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul; mijloc întrebuințat în acest scop. [Pl. și: șantajuri] – Din fr. chantage.
, șantaje, s.n. Constrângere exercitată asupra cuiva prin amenințarea cu divulgarea unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul; mijloc întrebuințat în acest scop. [Pl. și: șantajuri] – Din fr. chantage.
n. 1) Constrângere exercitată asupra unei persoane în scopul de a obține un avantaj. 2) Mijloc folosit pentru a realiza acest scop. [Pl. și șantajuri] /<fr. chantage
n. 1) Constrângere exercitată asupra unei persoane în scopul de a obține un avantaj. 2) Mijloc folosit pentru a realiza acest scop. [Pl. și șantajuri] /<fr. chantage
s.n. Constrângere exercitată asupra cuiva pentru a-i stoarce bani, favoruri etc. sub amenințarea dezvăluirii unor fapte secrete (incorecte) sau prin alte mijloace de amenințare sau intimidare. [Pl. -je, -juri. / < fr. chantage].
s.n. Constrângere exercitată asupra cuiva pentru a-i stoarce bani, favoruri etc. sub amenințarea dezvăluirii unor fapte secrete (incorecte) sau prin alte mijloace de amenințare sau intimidare. [Pl. -je, -juri. / < fr. chantage].
s. n. faptul de a stoarce cuiva bani, favoruri etc. sub amenințarea dezvăluirii unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare. (< fr. chantage)
s. n. faptul de a stoarce cuiva bani, favoruri etc. sub amenințarea dezvăluirii unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare. (< fr. chantage)