, șederi, s.f. 1. Faptul de a ședea. ♦ Lipsă de activitate; lenevie, inactivitate. 2. Popas făcut într-un loc pentru a petrece un anumit timp; timp petrecut într-un loc. 3. (Înv.) Domiciliu, locuință. – V. ședea.
s. v. adăpost, adunare, așezare, casă, catismă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, locuință, neactivitate, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, ședință, treaptă.