, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă.
vb. (reg.) a șindrui. (A ~ acoperișul unei case.)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilésc, imperf. 3 sg. șindrileá; conj. prez. 3 sg. și pl. șindrileáscă