, șindruiri, s.f. (Reg.) Acțiunea de a șindrui și rezultatul ei. – V. șindrui.
s. f., g.-d. art. șindruírii; pl. șindruíri
, șindruiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A șindrili. – Șindră + suf. -ui.
vb. v. șindrili.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindruiésc, imperf. 3 sg. șindruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șindruiáscă