, ștersături, s.f. Faptul de a șterge; loc într-un text scris din care s-a șters ceva; pasajul astfel suprimat; ștersură. – Șters1 + suf. -ătură.
s. 1. răsătură, (înv.) ștersură. (~ într-un text.) 2. v. anulare.
s. f., g.-d. art. ștersătúrii; pl. ștersătúri
f. Loc șters într-un text. /șters + suf. ~ătură