țiituri, s.f. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: ți-i-] – Ține + suf. -itură.
s. v. autoritate, dominare, domina-ție, hegemonie, putere, stăpânire, su-premație.
s. f. (sil. ți-i-), g.-d. art. țiitúrii; pl. țiitúri
, țiitúri, s.f. (înv. și reg.) 1. stăpânire, domnie, putere, tărie. 2. păstorire, ținere. 3. întreținere, hrană. 4. concubinaj; femeie ușuratică. 5. loc de pândă la vânătoare. 6. hang, ison.