țintași, s.m. Persoană care țintește și trage (bine) cu arcul sau cu pușca; ochitor, trăgător, trăgaci. – Țintă + suf. -aș.
s. ochitor, trăgaci, trăgător. (~ de elită.)
s. m., pl. țintáși
m. Persoană care țintește bine (cu o armă); ochitor. Un ~ de elită. /țintă + suf. ~aș