ținutali, -e, adj. (înv.) Privitor la ținut (II), de ținut. – Ținut + suf. -al.
adj. v. județean.
adj. m., pl. ținutáli; f. sg. ținutálă, pl. ținutále
(~i, ~e) Care ține de un ținut; propriu unui ținut. /ținut + suf. ~al