A se retrage; A renunța la o competiție.
A renunța la o afacere; A renunța la o căsătorie avantajoasă.
, abandonez, vb. I. 1. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. 2. Tranz. și intranz. A renunța la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.
vb. 1. a lăsa, a părăsi, (franțuzism rar) a placa, (înv. și pop.) a oropsi, a pustii, (înv. și reg.) a năpusti. (Și-a ~ copiii.) 2. a renunța. (A ~ o dispută.) 3. v. ceda.
vb., ind. prez. 1 sg. abandonéz, 3 sg. și pl. abandoneáză
tranz. 1) (părinți, copii etc.) A lăsa la voia întâmplării; a părăsi, lăsând fără nici un sprijin. ~ familia. 2) (locuri sau persoane) A lăsa, plecând în altă parte; a părăsi. 3) (probe sportive) A lăsa renunțând la participarea în continuare. /<fr. abandonner
abandonez, vb. I. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. ♦ Intranz. A renunța la continuarea probei, într-o întrecere sportivă. – Fr. abandonner.
vb. I. tr. A părăsi, a renunța definitiv la ceva. ♦ A neglija, a lăsa în voia, în puterea... ♦ refl. A se lăsa pradă (bucuriei etc.) ♦ intr. A se retrage, a părăsi (o competiție sportivă, o întrecere etc.). [< fr. abandonner].
vb. I. tr. a părăsi, a renunța definitiv la ceva. ♦ a neglija, a lăsa în voia... II. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții. III. intr. a se retrage dintr-o competiție. (< fr. abandonner)
abandonez, vb. I. 1. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. ♦ Refl. Fig. A se lăsa cuprins, în mod exagerat, de un sentiment, de o emoție, de anumite preocupări. 2. Tranz. și intranz. A renunța la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.