s.f. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiologie.
f. Știință care se ocupă cu studiul corpurilor anorganice. /<fr. abiologie
s.f. Disciplină care are ca obiect studiul elementelor anorganice. [Gen. -iei. / < fr. abiologie, cf. gr. a – fără, bios – viață, logos – studiu].
s. f. disciplină care studiază elementele anorganice. (< fr. abiologie)