definiția abonati definiție dex

, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A-și face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.

vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)

vb., ind. prez. 1 sg. abonéz, 3 sg. și pl. aboneáză

tranz. A face să se aboneze. /<fr. abonner

intranz. A-și face un abonament. ~ la o revistă. /<fr. abonner

vb. – 1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s.n.; abonat s.m.

abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă. – Fr. abonner.

vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner].

vb. I. tr., refl. a (-și) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)

abonez v.r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări

, abonați, -te, s.m. și f., adj. (Persoană) care beneficiază de un abonament. ♦ Fig. (Fam.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. – V. abona.

s., adj. 1. s. (înv.) prenumerant, subscribent. 2. adj. (înv.) prenumărat.

s. m., adj. m., pl. abonáți; f. sg. abonátă, pl. abonáte

m. Persoana care beneficiază de un abonament. /v. a abona

abonați, -te, s.m. și f. Persoană care folosește un abonament. – V. abona.

adj., s.m. și f. (Persoană) care beneficiază de ceva. ♦ (Fig.; fam.) (persoană) care frecventează regulat o familie, un local, o instituție fără obligații. [< abona].

adj., s.m. f. 1. beneficiar al unui abonament. 2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc. (< abona)