, abrogații, s.f. Anulare, suprimare a unei legi, a unui act normativ etc. – Din lat. abrogatio, fr. abrogation.
s. f. (sil. -ți-e; mf. ab-), art. abrogáția (sil. -ți-a), g.-d. art. abrogáției; pl. abrogáții, art. abrogáțiile (sil. -ți-i-)
s.f. (Jur.) Anulare, suprimare (a unei legi, a unui regulament etc.); abrogare. [Cf. lat. abrogatio, fr. abrogation].
(înv.) (a-bro-, -ți-e) s. f., art. abrogáția (-ți-a), g.-d. art. abrogáției; pl. abrogáții, art. abrogáțiile (-ți-i-)
s. f. abrogare. (< fr. abrogation, lat. abrogatio)