, accelerez, vb. I. Tranz. 1. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune; a urgenta, a zori. 2. A mări viteza. – Din fr. accélérer, lat. accelerare.
vb., ind. prez. 1 sg. acceleréz, 2 sg. accelerézi, 3 sg. și pl. accelereáză
tranz. (acțiuni, procese tehnice) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a pripi; a grăbi; a zori; a precipita. /<fr. accélérer, lat. accelerare
accelerez, vb. I. Tranz. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune. – Fr. accélérer (lat. lit. accelerare).
vb. I. tr. A imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. [Pron. ac-ce-. / < fr. accélérer, cf. it. accelerare, lat. accelerare].
vb. I. tr. a imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. II. refl. a deveni mai rapid. (< fr. accélérer, lat. accelerare)
, accelerați, -te, adj. Care este iuțit, grăbit; care are o frecvență mai mare decât cea normală. Ritm accelerat. Respirație accelerată. ♢ Tren accelerat (și substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (și care nu oprește în toate gările). – V. accelera.
adj. m., pl. acceleráți; f. sg. accelerátă, pl. acceleráte
s. n., pl. acceleráte
v. A ACCELERA. ♢ (Tren) ~ tren cu viteză mare (care se oprește numai la gările importante). /v. a accelera
accelerați, -te, adj. Iuțit, grăbit. Ritm accelerat. ♢ Tren accelerat (și substantivat, n.) = tren cu viteză mare. – V. accelera.
adj. Iuțit, grăbit (din ce în ce mai mult). ♦ Tren accelerat (și s.n.) = tren cu viteză relativ mare, care oprește numai în stațiile importante. [< accelera].