expr. a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat
, acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuință, casă. – Aciola (derivat regresiv).
s. v. șopron.
s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art. acioálei; pl. acioále
acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuință, casă. [Pr.: -cioa-] – Postverbal al lui aciola.
, acioale s.f. (intl.) fată sau femeie urâtă