, acreditați, -te, adj. (Adesea substantivat) Împuternicit ca reprezentant diplomatic al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. – V. acredita.
adj. m., s. m. (sil. -cre-), pl. acreditáți; f. sg. acreditátă, pl. acreditáte
acreditați, -te, adj. (Adesea substantivat) Împuternicit ca reprezentant plenipotențiar al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. – V. acredita.
adj. (adesea s.) Împuternicit ca reprezentant plenipotențiar. / < acredita].
adj. (și s.) împuternicit ca reprezentant diplomatic. (< acredita)