, adâncituri, s.f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s.f.] – Adânci + suf. -tură.
s. 1. adâncătură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofâlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (~ a solului.) 2. v. scobitură. 3. scobitură, (pop.) găvan, (reg.) leafă. (~ unei linguri.) 4. v. gaură. 5. v. nișă.
s. f., g.-d. art. adâncitúrii; pl. adâncitúri