, adamiți, -te, s.m. și f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. – Din fr. adamite.
s.m. și f. Adept al adamismului. [< fr. adamite].
s. m. f. eretic, adept al adamismului (1). (< fr. adamite)