, ademeniri, s.f. Acțiunea de a ademeni și rezultatul ei; ademeneală; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademenește. [Var.: (reg.) adimeníre s.f.] – V. ademeni.
s. 1. v. tentație. 2. v. înșelare. 3. v. seducere.
s. f., g.-d. art. ademenírii; pl. ademeníri
ademeniri, s.f. Acțiunea de a ademeni și rezultatul ei. 1. Atragere, ispitire, momire, seducere; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademenește. 2. (Rar) Încântare, admirație. [Var.: (reg.) adimeníre s.f.]