s. f., g.-d. art. admiratoárei; pl. admiratoáre
, admiratori, -oare, s.m. și f. Persoană care admiră pe cineva sau ceva. – Din fr. admirateur, lat. admirator.
s. (înv.) închinător, stimător. (Are mulți ~.)
s. m., pl. admiratóri
, admiratori, -oare, s.m. și f. Persoană care admiră. – Fr. admirateur (lat. lit. admirator, -oris).
s.m. și f. Cel care admiră, animat de admirație. [Cf. fr. admirateur, lat. admirator].