, advonuri s.n. Tinda dinăuntru a unei biserici creștine. – Cf. amvon.
s. n., pl. advoáne/advónuri
, advonuri s.n. Tinda dinăuntru a unei biserici creștine. – V. amvon.
, advoane, s.n. Tinda sau pridvorul bisericii în care stau femeile, numit și nartecă: în advoanele acestor două biserici. (Dicționarul universal al limbei române, 1922)