s.f. Act reflex caracterizat prin înghițirea, odată cu saliva sau cu alimente ingerate, a unei cantități mari de aer1 (ducând la tulburări organice). [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophagie.
s. f., art. aerofagía, g.-d. aerofagíi, art. aerofagíei
f. biol. Proces, prin care odată cu alimentele pătrunde în stomac și o cantitate de aer. [G.-D. aerofagiei] /<fr. aérophagie
s.f. Act reflex care face pe unii oameni să înghită, o dată cu alimentele, o cantitate de aer (ducând la tulburări organice). – Fr. aérophagie (< gr.).
s.f. (Biol.) Act reflex prin care, odată cu alimentele, pătrunde în stomac și o cantitate de aer. [Gen. -iei. / < fr. aérophagie, cf. gr. aer – aer, phagein – a mânca].
s. f. înghițire inconștientă de aer, care pătrunde în stomac. (< fr. aérophagie)