vb., ind. prez. 3 sg. afluiéște
pers. 3 afluiéște intranz. A se deplasa (în număr mare); a curge spre un anumit loc. /<lat. affluere, fr. affluer
vb. IV intr. (Rar; despre sânge) A se îngrămădi într-un punct al corpului. ♦ (Fig.) A se îmbulzi. [P.i. 3 -uiește, ger. -uind. / < fr. affluer, cf. lat. affluere].