Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția afumarăm definiție dex
afumarăm
găsește rime pentru
afumarăm
AFUMÁ
,
afúm
, vb. I.
1.
Tranz. A
expune
un
aliment
la
fum
, cu
scopul
de a-l
conserva
.
2.
Tranz. A
umple
cu
fum
un
spațiu
închis
pentru
a
distruge
sau a
alunga
vietățile
dinăuntru
. ♦ Intranz. A
scoate
fum
.
Soba
afumă
.
3.
Tranz. și refl. A (se)
acoperi
cu un
strat
de
fum
; a (se)
înnegri
de
fum
. ♦ Tranz. (
Tehn
.) A da
sticlei
o
culoare
fumurie
în
procesul
de
fabricație
.
4.
Refl. (
Despre
mâncăruri
) A
căpăta
gust
neplăcut
de
fum
(
când
începe
să se
ardă
).
5.
Refl. Fig. (Fam.) A se
îmbăta
ușor
; a se
ameți
. – Lat.
affumare
(
= adfumare
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia afumarăm
AFUMÁ
vb. v.
ameți
,
chercheli
,
fumega
,
îmbăta
,
turmenta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia afumarăm
afumá
vb., ind. prez. 1 sg.
afúm
,
3 sg. și pl.
afúmă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia afumarăm
A AFUMÁ afúm 1.
tranz.
1) (
alimente
) A
expune
la
fum
în
vederea
conservării
. 2) (
încăperi
,
spații
închise
) A
umple
cu
fum
pentru
a
distruge
sau
pentru
a
alunga
anumite
vietăți
. 3) A
face
să se
afume
. 2.
intranz.
(
despre
sobe
,
plite
etc.
) A
scoate
fum
. /<lat.
affumare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia afumarăm
A SE AFUMÁ mă afúm
intranz.
1) (
despre
pereți
,
vase
etc.
) A se
acoperi
cu un
strat
de
fum
. 2) (
despre
mâncăruri
) A
căpăta
gust
și
miros
neplăcut
de
fum
(în
timpul
preparării
la
foc
). 3)
fig. fam.
(
despre
persoane
) A se
îmbăta
ușor
; a se
ameți
; a se
chercheli
; a se
aghesmui
. /< lat.
affumare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia afumarăm
afumá (afúm, afumát),
vb. –
1.
A
expune
la
fum
. –
2.
A
fumega
, a
scoate
fum
. –
3.
A se
ameți
, a se
chercheli
. Mr.
afum
. Lat.
affumāre
(Pușcariu 35;
Candrea
-
Dens
., 679; REW 208;
DAR
); cf. it.
affumare
, prov., cat.,
port
.
afumar
, sp.
ahumar
. Cf.
fum
.
Der.
afumat
,
adj. (
amețit
,
cherchelit
), cf.
Iordan
,
BF,
VI
, 160, și can.
ajumado
;
afumată
,
s.f. (
varietate
de
struguri
);
afumător
,
s.n. (
utilaj
pentru
producerea
fumului
în
vederea
liniștirii
familiei
de
albine
);
afumătoare
, s.f.;
afumătură
,
s.f. (
carne
afumată
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia afumarăm
afuma,
afum
v.r.
a se
îmbăta
ușor
; a se
ameți
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia afumarăm
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK