s. atârnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (~ unei haine.)
(atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătórii; pl. agățătóri
(pasăre)s. f., pl. agățătoáre
f. Lănțișor mic sau șiret cusut la gulerul unei haine, servind la agățarea acesteia în cuier. [G.-D. agățătorii] /v. a agăța
(pasăre) s.f., g.-d. art. agățătoárei; pl. agățătoáre
agățătoare s.f. femeie posesivă și profitoare
, agățători, -oare, adj. s.f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s.f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător.
, agățători, -oare, adj. s.f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s.f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător.
adj. m., pl. agățătóri; f. sg. și pl. agățătoáre
adj. m., pl. agățătóri; f. sg. și pl. agățătoáre