s.f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). – Din lat. ala.
ale, s.f. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). – Din lat. ala.
(unitate romană de cavalerie) s. f., g.-d. art. álei; pl. ále
s.f. – Monstru care dezlănțuie furtunile, în credința pop. – Var. hală. Bg. sb., (h)ala.
s.f. Unitate romană de cavalerie. [< lat. ala].
s. f. unitate tactică de cavalerie în armata romană, din auxiliari. (< lat. ala)
, alele, s.f. (Biol.) Genă de un anumit tip de pe același cromozom. – Din fr. allèle.
s. f., pl. aléle
s.f. (Genet.) Formă diferită a unei gene, care determină o trăsătură diferită a unui caracter. [< fr. allèle, it. allele, cf. gr. allelon – alternativ].
s. f. (biol.) fiecare dintre formele sub care poate exista o genă ce ocupă același locus în cromozomii omologi. (< fr. allèle)
s. v. mocăială.