, alesături, s.f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales2 + suf. -ătură.
s. f., g.-d. art. alesătúrii; pl. alesătúri
f. 1) Modele pe o țesătură de casă. 2) Țesătură astfel ornamentată. /<ales + suf. ~ătură