Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția alintat definiție dex
alintat
găsește rime pentru
alintat
Cuvinte apropiate:
alinat
,
alineat
,
alineat
,
aliniat
,
alinta
,
alintat
,
ațintat
ALINTÁT, -Ă
,
alintați
, -te
, adj. Care este
răsfățat
,
răzgâiat
. – V.
alinta
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia alintat
ALINTÁT
adj.
1.
dezmierdat
,
mângâiat
.
(
Iubită
~.)
2.
cocolit
,
răsfățat
,
răzgâiat
, (
reg
.)
mădărit
,
ninerat
, (înv.)
dezmierdat
.
(
Copil
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia alintat
ALINTÁ//T ~tă (~ți, ~te)
și
substantival
(
mai
ales
despre
copii
) Care este
răsfățat
; care este
tratat
cu
tandrețe
exagerată
;
căruia
i se
satisfac
orice
capricii
. /v.
a
alinta
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia alintat
ALINTÁ
,
alínt
, vb. I.
1.
vb. I.
1.
Tranz. A
dezmierda
, a
mângâia
.
2.
Tranz. și refl. A (se)
răsfăța
, a (se)
răzgâia
. – Lat.
*allentare
(<
lentus
„
moale
,
flexibil
”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia alintat
ALINTÁ
vb.
1.
v.
mângâia
.
2.
a (se)
cocoli
, a (se)
răsfăța
, a (se)
răzgâia
, (
reg
.) a (se)
corconi
, a (se)
mădări
, (înv.) a (se)
lăinici
.
(Nu te mai ~
atâta
!)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia alintat
alintá
vb., ind. prez. 1 sg.
alínt
,
3 sg. și pl.
alíntă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia alintat
A ALINTÁ alínt
tranz.
1) (
mai
ales
copii
) A
netezi
ușor
cu
palma
în
semn
de
dragoste
; a
dezmierda
; a
mângâia
. 2) A
numi
cu
cuvinte
drăgăstoase
; a
dezmierda
. 3) A
face
să se
alinte
. /<lat.
allentare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia alintat
A SE ALINTÁ mă alínt
intranz.
(
mai
ales
despre
copii
) A se
comporta
prea
liber
(
simțind
o
dragoste
exagerată
din
partea
celor din
jur
). /<lat.
allentare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia alintat
alintá (alintát, alintát),
vb. – A mîngîia, a
răsfăța
. Lat. *
allēntāre
, de la *
allĕnĭtāre
, care
provine
de la
lēnis
„
ușor
, blînd” (
Candrea
-
Dens
., 990); după
alții
, din lat. *
allĕntāre
, de la
lĕntus
, cu
evoluția
semantică
de la
domeniul
material
la cel
moral
, ca în
blandus
›
blînd
,
tenerus
›
tierno
etc. (Pușcariu 64; REW 257;
DAR
); cf. it. (
sard
.)
allentare
, sicil.
allentari
, abruz.
allendá
, v. fr.
alenter
, prov.
alentar
, toate cu
sensul
primitiv
. Mai
probabil
, *
allēntāre
a
fost
simțit
ca un
frecventativ
de la *
allēnāre
,
chiar
dacă
la
origine
nu
aparțineau
aceleiași
familii
(
DAR
citează
un
ex
. din Dosoftei, în care este
evidentă
această
confuzie
). – Der.
alintător
,
adj. (care
alintă
);
alintătură
,
s.f. (
alintare
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia alintat
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK