, alogami, -e, s.f., adj. 1. S.f. Plantă a cărei fecundare se face cu polen provenit de la o altă plantă din aceeași specie. 2. Adj. Referitor la alogamie, în legătură cu alogamia. – Din fr. allogame.
s.f. Fecundare a unei plante cu polen provenit de la alte plante din aceeași specie. – Din fr. allogamie.
f. Polenizare a unei plante cu polen de la alte plante din aceeași specie. /<fr. allogamie, germ. Allogamie
s.f. (Biol.) Fecundare în care gameții masculi aparțin altor indivizi decât cei femeli. [Gen. -iei. / cf. fr. allogamie, germ. Allogamie < gr. allos – altul, gamos – căsătorie].
s. f. (biol.) încrucișare între indivizi genetic deosebiți. ♢ polenizare încrucișată cu polen de la alte plante aparținând aceleiași specii; xenogamie. (< fr. allogamie)