s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie.
s. f. (sil. -tri-), art. altimetría, g.-d. altimetríi, art. altimetríei
f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice de pe scoarța terestră. /<fr. altimétrie
s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. [Gen. -iei. / < fr. altimétrie].
s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. (< fr. altimétrie)