s.m. 1. Voce (de femeie sau de copil) cu timbru grav, situată ca registru între sopran și tenor. 2. Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii de mai sus. 3. Violă1. – Din it., fr. alto.
m. 1) Voce de femeie sau de copil cu timbru grav, situată, ca registru, între sopran și tenor. 2) Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii menționate. 3) Instrument muzical asemănător cu vioara, având dimensiuni mai mari și sunete mai grave; violă. /<it., fr. alto
s.m. (Muz.) 1. Voce omenească cu timbru grav, pe un registru între sopran și tenor. 2. Violă. ♦ Instrument de alamă analog saxhornului. [< it., fr. alto].