, amigdale, s.f. (Anat.) Fiecare dintre cele două glande de natură limfatică, situate de o parte și alta a omușorului. – Din fr. amygdale.
s. f., g.-d. art. amlgdálei; pl. amigdále
f. Formație anatomică în formă de migdală, situată în fundul gurii de o parte și de alta a omușorului. [G.-D. amigdalei] /<fr. amygdale
s.f. 1. Fiecare dintre cele două glande în formă de migdală, situate în fundul gurii de o parte și de alta a omușorului; tonsilă. 2. Cavitate veziculară de formă neregulată, de dimensiuni mici, care se întâlnește frecvent în rocile vulcanice bazice. // (În forma amigdal-, amigdalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „amigdală”, „amigdalian”. [< fr. amygdale, cf. gr. amygdale – migdală].