, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.
vb., ind. prez. 1 sg. amorezéz, 3 sg. și pl. amorezeáză
intranz. A prinde dragoste (față de o persoană de sex opus); a se înamora; a se îndrăgosti. /Din amorez
vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva. [< amorez, cf. it. amoreggiare].
vb. refl. a se îndrăgosti. (< amorez)