adj. m., pl. ancombránți; f. sg. ancombrántă, pl. ancombránte
adj. (franțuzism) Care încurcă (trecerea); incomod, neplăcut, plicticos. [< fr. encombrant].
adj. 1. (despre obiecte) care încurcă trecerea printr-un spațiu; incomodant. 2. (fig.; despre oameni) plictisitor, pisălog. (< fr. encombrant)
s. f., g.-d. art. ancombránței