, pers. 3 ancrasează, vb. I. Tranz. și refl. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.) care împiedică buna funcționare. – Din fr. encrasser.
vb., ind. prez. 3 sg. ancraseáză
pers. 3 ~eáză intranz. A se încărca cu reziduuri, cu praf etc. care împiedică funcționarea normală. /<fr. encarsser