s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. – Din fr. angélolâtrie.
s. f. (sil. -tri-), art. angelolatría, g.-d. angelolatríi, art. angelolatríei
s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. [Gen. -iei. / < fr. angélolâtrie, cf. gr. angelos – înger, latreia – cult].
s. f. erezie care constă în adorarea îngerilor. (< fr. angélolâtrie)