definiția anizotropii definiție dex

, anizotropi, -e, adj. (Despre un corp) Care nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile; care prezintă direcții privilegiate. – Din fr. anisotrope.

s., adj. (FIZ.) eolotrop. (Corp ~.)

adj. (sil. mf. an-) → izotrop

adj. (Despre substanțe) Care prezintă anizotropie. [< fr. anisotrope].

adj. care prezintă anizotropie; eolotrop. (< fr. anisotrope)

s.f. Însușire a unui corp de a fi anizotrop. – Din fr. anisotropie.

s. (FIZ.) eolotropie. (~ unui corp.)

s. f. (sil. mf. an-) → izotropie

s.f. (Fiz.) Proprietate a unei substanțe de a prezenta caracteristici fizice variate în funcție de direcția de măsurare și de observare. [Gen. -iei. / < fr. anisotropie, cf. gr. anisos – inegal, tropein – a întoarce].

s. f. 1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie. 2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe. (< fr. anisotropie)