, anorganici, -ce, adj. (Despre corpuri) în compoziția cărora intră numai substanțe din regnul mineral. ♢ Chimie anorganică = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganică. – Din fr. anorganique
Care este de origine minerală. Chimie ~că. [Sil. an-or-] /<fr. anorganique
adj. (op. organic) De origine minerală; care nu aparține hidrocarburilor și derivaților acestora. ♢ Chimie anorganică = ramură a chimiei care studiază proprietățile chimice ale corpurilor anorganice. [< fr. anorganique, cf. gr. an – fără, organikos – organic].
(a-nor-/an-or-) adj. m., pl. anorgánici; f. anorgánică, pl. anorgánice