Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția anticelor definiție dex
anticelor
găsește rime pentru
anticelor
Cuvinte apropiate:
anticlor
ANTÍC, -Ă,
antici
, -ce
, adj., s.m. și f.
I.
Adj.
1.
Care a
existat
în
trecutul
îndepărtat
sau
datează
de
atunci
. ♦ Care
aparține
popoarelor
din
antichitate
sau este
caracteristic
diferitelor
aspecte
ale
culturii
sau
ale
civilizației
lor
.
2.
În
genul
creațiilor
din
antichitate
.
Stil
antic
.
II.
S.m. și f.
Persoană
aparținând
popoarelor
din
antichitate
.
III.
S.f. (Înv.)
Obiect
de
artă
din
antichitate
. [Acc. și:
ántic
] – Din fr.
antique,
lat.
antiquus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia anticelor
ANTÍC, -Ă,
antici
, -ce
, adj., s.m. și f.
I.
Adj.
1.
Care a
existat
în
trecutul
îndepărtat
sau
datează
de
atunci
. ♦ Care
aparține
popoarelor
din
antichitate
sau este
caracteristic
diferitelor
aspecte
ale
culturii
sau
ale
civilizației
lor
.
2.
În
genul
creațiilor
din
antichitate
.
Stil
antic
.
II.
S.m. și f.
Persoană
aparținând
popoarelor
din
antichitate
.
III.
S.f. (Înv.)
Obiect
de
artă
din
antichitate
. [Acc. și:
ántic
] – Din fr.
antique,
lat.
antiquus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia anticelor
ANTÍC
adj.
vechi
.
(
Cultura
,
lumea
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia anticelor
ANTÍC
adj.
vechi
.
(
Cultura
,
lumea
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia anticelor
antíc
adj. m., s. m., pl.
antíci
;
f. sg.
antícă
,
pl.
antíce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia anticelor
antíc
adj. m., s. m., pl.
antíci
;
f. sg.
antícă
,
pl.
antíce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia anticelor
ANTÍ//C
1
~că (~ci, ~ce)
1) Care ține de
antichitate
;
propriu
antichității
. 2) Care ține de
istoria
și
cultura
popoarelor
din
antichitate
.
Istorie
antică
. /<fr.
antique
, lat.
antiquus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia anticelor
ANTÍ//C
2
~ci
m.
Persoană
care a
trăit
în
antichitate
. /<fr.
antique
, lat.
antiquus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia anticelor
ANTÍ//C
1
~că (~ci, ~ce)
1) Care ține de
antichitate
;
propriu
antichității
. 2) Care ține de
istoria
și
cultura
popoarelor
din
antichitate
.
Istorie
antică
. /<fr.
antique
, lat.
antiquus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia anticelor
ANTÍ//C
2
~ci
m.
Persoană
care a
trăit
în
antichitate
. /<fr.
antique
, lat.
antiquus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia anticelor
ántic (-că),
adj. –
1.
Vechi
,
vetust
. –
2.
Care
aparține
antichității
. Fr.
antique
. – Der.
antică
,
s.f. (
antichitate
,
obiect
arheologic
), din it.
antico
, prin
filieră
orientală
(ngr. ἀντιϰά, tc., bg., iud. sp.
antika
, mr., megl.
antică
, cf. Meyer,
Neugr.
St
.,
IV
, 11; Bogrea,
Dacor.,
IV
, 789);
anticar
, s.m. (
persoană
care
vinde
cărți
vechi
);
anticariat
, s.n. (
magazin
de
antichități
și
obiecte
de
ocazie
), ca germ.
Antiquariat
;
anticărie
, s.f. (
anticariat
);
anticat,
adj. (înv.,
învechit
);
antichitate
, s.f. (
vechime
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia anticelor
ántic (-că),
adj. –
1.
Vechi
,
vetust
. –
2.
Care
aparține
antichității
. Fr.
antique
. – Der.
antică
,
s.f. (
antichitate
,
obiect
arheologic
), din it.
antico
, prin
filieră
orientală
(ngr. ἀντιϰά, tc., bg., iud. sp.
antika
, mr., megl.
antică
, cf. Meyer,
Neugr.
St
.,
IV
, 11; Bogrea,
Dacor.,
IV
, 789);
anticar
, s.m. (
persoană
care
vinde
cărți
vechi
);
anticariat
, s.n. (
magazin
de
antichități
și
obiecte
de
ocazie
), ca germ.
Antiquariat
;
anticărie
, s.f. (
anticariat
);
anticat,
adj. (înv.,
învechit
);
antichitate
, s.f. (
vechime
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia anticelor
ÁNTIC, -Ă
adj.
1.
Din
trecutul
îndepărtat
;
străvechi
. ♦ Care
aparține
popoarelor
,
culturii
și
civilizației
din
antichitate
.
2.
În
genul
creațiilor
din
antichitate
. ♦ (
Fig.
)
Clasic
. //
s.m. și f.
Cel care
aparține
popoarelor
din
antichitate
. [< fr.
antique
, it.
antico
, < lat.
antiquus
–
vechi
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia anticelor
ÁNTIC, -Ă
adj.
1.
Din
trecutul
îndepărtat
;
străvechi
. ♦ Care
aparține
popoarelor
,
culturii
și
civilizației
din
antichitate
.
2.
În
genul
creațiilor
din
antichitate
. ♦ (
Fig.
)
Clasic
. //
s.m. și f.
Cel care
aparține
popoarelor
din
antichitate
. [< fr.
antique
, it.
antico
, < lat.
antiquus
–
vechi
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia anticelor
ántic/antíc
adj. m., pl.
ántici
/
antíci
;
f.
ántică
/
antícă
,
pl.
ántice
/
antíce
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia anticelor
ántic/antíc
adj. m., pl.
ántici
/
antíci
;
f.
ántică
/
antícă
,
pl.
ántice
/
antíce
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia anticelor
ANTÍC, -Ă
I.
adj.
1. care
aparține
antichității
;
străvechi
. 2. în
genul
creațiilor
din
antichitate
. ♢ (fig.)
clasic
. II. s. m. f. cel care
aparține
popoarelor
din
antichitate
. (< fr.
antique
, lat.
antiquus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia anticelor
ANTÍC, -Ă
I.
adj.
1. care
aparține
antichității
;
străvechi
. 2. în
genul
creațiilor
din
antichitate
. ♢ (fig.)
clasic
. II. s. m. f. cel care
aparține
popoarelor
din
antichitate
. (< fr.
antique
, lat.
antiquus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia anticelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK